- loc de refugiu
- (place of) refugesheltered place.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
refugiu — REFÚGIU, refugii, s.n. 1. Faptul de a se refugia; timp petrecut ca refugiat într un anumit loc. 2. Loc de scăpare, de adăpostire în faţa unei primejdii sau a unei neplăceri; adăpost, azil. ♦ fig. Consolare, alinare, mângâiere. ♦ Platformă… … Dicționar Român
azil — AZÍL, aziluri, s.n. 1. Loc unde cineva găseşţe ocrotire, adăpost, refugiu. ♢ Drept de azil = drept de a se stabili pe teritoriul altei ţări, de care se bucură în virtutea legii un refugiat politic. 2. Instituţie de asistenţă socială pentru… … Dicționar Român
catacombă — CATACÓMBĂ, catacombe, s.f. Galerie subterană, naturală sau artificială, care servea primilor creştini drept refugiu, loc de cult şi de înmormântare; p. gener. orice subterană în formă de coridor lung şi îngust. – Din fr. catacombe, it. catacomba … Dicționar Român
adăpost — ADĂPÓST, adăposturi, s.n. Loc ferit; construcţie făcută ca să apere de intemperii, de primejdii etc.; p. gener. orice loc unde se adăposteşte cineva. ♢ Adăpost (antiaerian) = loc amenajat pentru apărarea împotriva atacurilor aeriene. ♦ Ocrotire.… … Dicționar Român
citadelă — CITADÉLĂ, citadele, s.f. (Adesea fig.) 1. Mică fortăreaţă situată în incinta unei cetăţi, a unui oraş, care servea ca rezistenţă şi ca ultim refugiu al celor asediaţi. ♦ p. gener. Oraş (întărit). 2. Fortăreaţă, castel, cetate ridicată în afara… … Dicționar Român
boxă — BÓXĂ, boxe, s.f. 1. Despărţitură, compartiment de dimensiuni reduse, în interiorul unui local, al unei încăperi, al unei case (pentru acuzaţi la tribunal, pentru o masă separată la restaurant etc.). ♦ Despărţitură într un grajd, făcută pentru un… … Dicționar Român
liman — LIMÁN, limanuri, s.n. 1. Ţărm, mal; (înv.) port. ♢ expr. A ieşi la liman = a scăpa dintr o primejdie; a ajunge la o situaţie mai bună. A duce (sau a scoate) la (un) liman (sau la liman bun) = a scăpa (pe cineva) dintr o situaţie grea; a salva. A… … Dicționar Român
colţ — COLŢ, (I, II 4) colţuri, s.n. (II, III) colţi, s.m. I. s.n. 1. Punct unde se întâlnesc muchiile unui obiect sau laturile unei figuri. ♢ Colţul gurii = fiecare dintre cele două extremităţi laterale ale gurii, unde se întâlnesc buzele. ♦ Fiecare… … Dicționar Român
pribegie — PRIBEGÍE, pribegii, s.f. Faptul de a pribegi. 1. Rătăcire din loc în loc; hoinăreală, vagabondare. 2. Părăsire a locului natal, stabilire într un loc străin, în altă ţară; exil, refugiu. – Pribeag + suf. ie. Trimis de oprocopiuc, 14.04.2004.… … Dicționar Român
cuib — CUIB, cuiburi, s.n. 1. Culcuş făcut de păsări, de unele mamifere etc. pentru a se adăposti, pentru a depune ouăle, a cloci şi a scoate pui. 2. fig. Locuinţă, sălaş; reşedinţă. 3. fig. (peior.; urmat de determinări) Loc (ascuns) unde se ticluieşte … Dicționar Român
scenă — SCÉNĂ, scene, s.f. 1. Parte mai ridicată şi special amenajată în incinta unei săli de spectacole sau în aer liber, unde se desfăşoară reprezentaţiile. ♢ expr. A pune în scenă = a regiza. ♦ Teatru. ♢ expr. A părăsi scena = a) a părăsi profesiunea… … Dicționar Român